marți, 6 iulie 2010

vara....


Iau un creion,o foaie de hârtie și încep să notez:amintiri,lacrimi varsate, gust de cireșe coapte,nopți albe,interminabile, în care mă gândesc cum să prind somnul...zâmbete,culori, ploi caldute de vara...gânduri vechi,gânduri noi...mi-e trupul prins într-un prezent,
în care totul e doar vis și uitare.

vise?realitate?


Undeva prin peregrinările prin viaţă am ajuns la concluzia că e mai bine să nu ai vise, dar mi-a trecut repede. Dacă vă întrebaţi de ce nu mi le mai doream, răspunsul e relativ simplu: fiindcă cei ce nu visează sunt imposibil de dezamăgit. Şi clar, ideea a urmat unei dezamăgiri. Dar dacă nu am fi dezamăgiţi, diferenţe am şti să facem? Dar de ce am vrea să facem diferenţe, oare nu ar fi mai uşor ca lumea să fie aşa cum o desenam cu creta pe asfalt: frumoasă, bună, colorată?... Dar de ce am vrea să fie uşor? Din lene, din incapacitatea de a lupta, din resemnare? Dar de ce am fi resemnaţi? Chiar ne-am forţat limitele şi nu am reuşit? Dar de ce nu am reuşit?.... Oameni pe care viaţa i-a lovit din toate părţile am întâlnit destui. Pe la mijlocul vieţii sau trecuţi pe undeva de el, cu privirea lăsată-n pământ şi umerii traşi în jos de poverile prea multe, storşi de vlaga de a se mai împotrivi unui destin, cu armele abandonate undeva în urmă. Punând câte un picior în faţa celuilalt pentru a urma un drum ce nu şi l-au dorit. Obosiţi şi trişti, văzând în viitor doar un calvar. Uneori le-am auzit şi poveştile în câte-o seară în care spiritul li se mai răzvrătea. Fiecare luptase în felul său, fiecare pe parcurs renunţase la o grămadă de vise, iar undeva în timp, sleiţi, scârbiţi, ceruseră un soi de armistiţiu vieţii. Plătit cu visele şi fericirea lor.

vineri, 2 iulie 2010

uitam...


Uitam cine suntem

Uitam ca suntem trecatori

Uitam sa ne rugam

Uita de Tine!

Azi traiesc pentru Cer!

sunt,exista se afla?


Sunt ganduri si intrebari fara raspunsuri...

...ganduri naruite in praful vietiii...

sunt clipe si lacrimi neintelese,

cuvinte ce nu pot fi spuse....

Sunt vise ce devin realitate!

Iubirea Ta!


Zi de zi observ iubirea Ta!

Zilnic incercarile ma biruiesc,

Desi,nadajduiesc in Tine...simt ca m-am indepartat.


Ingenunchez si-mi cer iertare

Pentru tot ce-am gresit

Nu!nu,mi-am pierdut credinta

De aceea te laud mereu!

am invatat...


Fiecare zi e o noua provocare, o noua necunoscuta. Daca nu ai ceva de invatat de la fiecare zi, esti un om limitat. Asa ca vreau sa va impartasesc ce am invatat astazi, deoarece si eu am invatat de la altii.
1. Am invatat ca fiecare om are nevoie de o pereche.
2. Am invatat ca e foarte greu sa iubesti si sa nu fii iubit inapoi.
3. Am invatat ca cel mai dureros lucru e ca cel pe care-l iubesti sa te priveasca in ochi ca pe un amic.
4. Am invatat ca nu toti ochii care nu se vad, se uita.
5. Am invatat ca un catel se bucura din lucruri simple, spre deosebire de noi, oamenii.

6. Am invatat ca un zambet poate imbunatati ziua.

7. Am invatat ca muzica iti poate mangaia sufletul.

8. Am invatat ca distanta ne intristeaza, dar ne si uneste.
9. Am invatat ca viata ne intinde multe capcane, dar ca trebuie sa avem rabdare sa le trecem.

10. Am invatat ca timpul e pretios dar ca oamenii nu stiu sa-l economiseasca

printre...


Printre picaturiele de ploaie

Printre surasul Soarelui

Printre amintiri ratacitoare,

Printre zambete lipsite de culoare,lacrimi amagitoare

Printre sperante trecatoare inca imi amintesc de tine....



Deci vezi?inca imi amintesc de tine;)!

ooooo....da prietenie!;)


Traim adesea cu impresia ca avem cei mai buni prieteni,ca putem avea incredere unii in alti...dar totul de cele mai multe e doar in mintea noastra.Observ ca intr-o prietenie trebuie sa fii sincer,sa nu judeci.Sunt de parere ca o prietenie se bazeaza pe incredere,respect,comunicare nu pe falsitate;)!

La ce iti foloseste sa ai prieteni falsi?Te-ajuta cu ceva?Cu ce te ajuta niste sfaturi false?Te incalzeste cu ceva.....sincer cred ca nu....;)De cele mai multe ori ne luam compromisul de a afirma:Da!"x"este prietena mea...stie ca poate sa aiba incredere in mine...dar dupa ceva timp realizezi ca nu...nu e asa!Cand crezi ca totul e roz....nu e asa!

Adevarata vorba:"Cand lumea ti-e mai draga....atunci te astepti la ceva".

De fiecare data incercam sa ne cerem ieratre,sa fim perfecti dar niciodata nu von intelege ca persoanele in care avem incredere si credem ca nu ne va face rau...acelea ne vor face surprize!

Esti prieten atunci cand cedezi,cand taci,cand ierti,cand ajuti,cand nu judeci,dar cand nu faci asa esti doar o persoana straina.

Prietenia se bazeaza pe o continua cunoastere!




biruie raul;)!


Nu te lasa biruit de rau, ci biruie raul prin bine.


Romani 12:21

iertarea de sine....

De multe ori însă, pentru a putea oferi iertare, trebuie ca mai întâi să ne iertăm pe noi înşine pentru că doar o inimă împăcată cu sine poate oferi iertare. Nu poţi oferi şi nu poţi primi iertare dacă nu ai reuşit să ierţi mai întâi ceea ce ţi-ai făcut ţie însuţi. Iar asta implică recunoaşterea greşelii şi a faptului că imperfecţiunea caracterizează fiinţa umană. Acceptarea situaţiei constituie cel mai important pas. Timpul nu mai poate fi dat înapoi şi oricât de multe reproşuri am avea, nimic nu poate schimba realitatea. Aşa că, indiferent cât de mult doare, indiferent cât de mult am rănit sau ne-am rănit, pentru a ierta trebuie să facem acest prim şi important pas: să ne iertăm pe noi înşine.

iertarea...




Trăim într-o lume a păcatului, o lume alcătuită din oameni imperfecţi, în care rănile sunt inevitabile, iar pentru obţinerea păcii şi echilibrului sufletesc avem nevoie de iertare. Alegând ura în locul iertării, trebuie să ţinem cont de faptul că „ura este ca acidul: distruge mai întâi vasul în care e ţinut şi apoi ceea ce are în preajmă.”


Cea mai mare razbunare este iertarea!;)